Dorința de schimbare

În luna noiembrie a anului 2020 am avut treburi de rezolvat în jurul pieței centrale din urbea lui „nenea Iancu”. Descoperirile făcute m-au stupefiat.

        Ținând cont că ne aflăm în plină pandemie extrem de periculoasă și de contagioasă a virusului botezat Covid 19, care bulversează întreaga lume, face milioane de victime și ține în șah întregul personal medical mondial, la Ploiești se pare că nu are aceleași efecte.

        Am văzut o viermuială de nedescris, oameni alergând bezmetici în toate direcțiile ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Distanțarea socială nu se respecta, unii oameni purtau măștile regulamentar, alții le purtau doar pe gură, erau și mulți care purtau măștile sub bărbie sau în alte locuri.

        În dreptul Halelor, operă a renumitului arhitect ploieștean Toma T. Socolescu (1883-1960) în perioada Interbelică (lucrările efective au început în iunie 1930 și au fost finalizate în 1935), conaționale agitate vindeau ciorapi. Multe dughene se aflau pe marginea drumului, semn că renumitele chioșcuri cu produse diferite încă mai animă comerțul, iar economia românească nu poate să renunțe la acest segment, care în lumea civilizată este demult perimat și înapoiat.

        Că românii sunt un popor prost organizat, needucat, în care regulile și legile nu se respectă sau nici măcar nu se aplică este deja un truism. Ceea ce m-a frapat este că în ciuda eforturilor autorităților de a stăvili efectele acestui flagel contemporan, a sfaturilor și avertizărilor specialiștilor din domeniul sanitar în a educa și ajuta populația, a mesajelor din mass-media care încearcă zadarnic să atragă atenția asupra măsurilor ce trebuiesc respectate de populație în aceste condiții și momente terifiante, mulți oameni nu doar că nu sunt conștienți și nesocotesc pericolele la care se expun, dar, în stilul proverbial românesc, în care abundă „scenarita” și teoriile conspirației prin care ceilalți ne vor răul și vor să ne distrugă fără însă a ne privi onest în oglindă și a ne recunoaște și asuma responsabil propriile greșeli, consideră că virusul nu există și că totul este o înscenare a companiilor farmaceutice rapace și avide de bani.

        De ce se întâmplă aceste lucruri mă întreb. Răspunsul este simplu: pentru că lideri politici, înalte fețe bisericești și vectori de decizie sociali rău-intenționați încearcă să exploateze politic nenorocirile cetățenilor și deciziile adversarilor aflați la guvernare, jucând ca la ruleta rusească viețile și destinele lor. Importante sunt imaginea și procentele electorale câștigate.

        Cinismul și dezbinarea la care supun un popor și așa greu încercat nu îi îngrijorează. Doar calculul și interesul politic primează într-o luptă surdă și oarbă la nevoile românilor, ce sapă tranșee tot mai adânci în dorința disperată de a face cât mai multe victime din rândul „inamicilor” politici.

        Care ar fi remediul la această situație intolerabilă care macină energiile și țin pe loc o țară cândva prosperă și mândră. Unii propovăduiesc o nouă revoluție, alții s-au săturat de democrație și vor o dictatură care să ne învețe din nou să muncim și să împărțim echitabil roadele muncii noastre, în ceea ce îl privește pe autorul acestor rânduri este convins că doar votul fără compromisuri poate restaura o democrație ce pare tot mai mult lipsită de conținut și sens. Doar așa românii își pot recâștiga demnitatea și onoarea furate și pot redeveni stăpâni pe propria țară. Și tot autorul mai este convins că în pofida a ceea ce gândesc concetățenii săi, nu toți politicienii sunt la fel, adică corupți, ticăloși și agramați, iar viitorul țării, chiar dacă amanetat pe mai multe generații, nu este compromis definitiv. Trebuie să ne informăm corect și să-i votăm pe cei care, deși puțini, suntem convinși că ne reprezintă și muncesc pentru binele țării. Există și politicieni bine intenționați și competenți, viitorul stând curând doar în priceperea și vrednicia tinerilor dornici să se afirme și să-și afirme potențialul și creativitatea de nestăvilit.

        Acesta este crezul autorului. Dacă voi avea sau nu dreptate vom fi cu toții martorii faptelor și evenimentelor la care suntem chemați să participăm și să ne aducem contribuția. Doar implicându-ne și luptând pentru schimbarea destinelor noastre putem deveni învingători. Pentru că învingătorii sunt cei curajoși care nu stau deoparte. Cei curajoși și cu inima mare cât dorința lor fermă de schimbare.

                                                                        5.12.2020, Ploiești