Brașov – chemarea tainică a visului devenit realitate

Când spui Brașov, te gândești la munte, te gândești și la Poiana Brașov, te gândești la zăpadă, la aer curat și la peisaje naturale spectaculoase. Dar te gândești și la sași, la cetatea medievală, Biserica Neagră, prima școală românească sau Casa Sfatului.

Toate acestea și multe altele le poți descoperi în orașul de sub Tâmpa. Un oraș cu o dezvoltare frumoasă și cu un viitor care se arată promițător.

Brașovul este unul dintre cele mai vizitate orașe din România, atât de români cât și de străini. Este situat în centrul țării, la 161 km. de București, în apropierea localităților Predeal, Bușteni, Sinaia, Făgăraș și Sighișoara și este format din localitățile Brașov (reședința) și Poiana Brașov.

Este atestat documentar încă din anul 1234, fiind municipiul de reședință al județului cu același nume. Protectoarea orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Are o suprafață totală de 267 km.2,, se află la o altitudine de 600 metri deasupra nivelului mării și, conform recensământului din anul 2021, municipiul numără 237.589 locuitori.

Iată câteva date statistice, care să vă ajute să cunoașteți mai bine orașul, pentru că sunt convins că mulți dintre voi au ajuns măcar odată aici, putând admira aerul vechi, cu atmosfera sa de burg săsesc, care se combină armonios cu elementele de modern, dându-i un aspect de oraș plin de vitalitate, păstrându-și însă ritmul molcom și așezat, specific așezărilor din Transilvania, ceea ce îl deosebește și îl particularizează față de alte orașe din țară.

Aceasta este impresia autorului acestor rânduri, mișcat fiind de frumusețea calmă și distinsă a vechiului Corona, sau Kronstadt în germană, sau Brassό în maghiară. De câte ori l-am vizitat, am făcut-o cu plăcere și cu entuziasm, plimbându-mă agale pe strada Republicii și dorindu-mi ca, într-o zi, să locuiesc aici. Observam diferența substanțială față de orașul de baștină, adică Ploiești, din toate punctele de vedere, în primul rând în ceea ce privește organizarea superioară, curățenia, dar și calitatea oamenilor. În ciuda distanței relativ mici față de Ploiești, de numai 120 de km., mă simțeam de parcă aș fi intrat într-o altă țară.

Ziua mult visată a sosit, și după mult timp, am avut posibilitatea să locuiesc pentru scurt timp la Brașov, descoperind mai bine orașul și bucurându-mă de tot ceea ce mă înconjura.

Important de menționat este că înainte de colonizarea germană din Țara Bârsei, începând după anul 1211, în perimetrul Brașovului (azi zona Șchei, Blumăna și Bartolomeu) existau ceramica culturii Dridu, datând din veacurile IX – XI, cât și ceramica de tip Ciugud, descoperită în această zonă, care au aparținut populației românești autohtone.

Cultura este bine reprezentată în municipiu, datorită primei școli românești (astăzi muzeu), atestată în anul 1497, cu seria sa de dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.), datorită tiparniței proprii, lucrările apărute aici răspândindu-se în întreg spațiul românesc, datorită Bisericii Negre, biserica parohială a comunității evanghelice luterane din Brașov, clădire gotică, ce a fost parțial avariată în incendiul din anul 1689, când zidurile ei s-au înnegrit și a primit numele actual, datând din secolele XIV-XV, având o lungime de peste 89 de metri și fiind considerată a doua cea mai mare biserică din România, după Catedrala Mântuirii Neamului și cea mai mare construcție gotică din Europa de Sud-Est. Dar și datorită Casei Sfatului, vechea primărie, situată în Piața Sfatului, din centrul istoric al orașului, construită inițial între anii 1420-1528, dar reconstruită complet în stil baroc, timp de aproape un secol, după incendiul din 21 aprilie 1689. Și astăzi, începând din anul 1950, aici funcționează Muzeul de Stat Brașov, devenit ulterior Muzeul Județean de Istorie Brașov.

În cetate a activat în secolul al XVI-lea umanistul sas Johannes Honterus, care a inclus școala și bogata bibliotecă a mănăstirii dominicane, în Liceul Evanghelic Luteran din Brașov, (în prezent Colegiul Național „Johannes Honterus”), pe care l-a prevăzut cu o tiparniță. A editat numeroase cărți, iar biblioteca sa a devenit celebră prin colecția de incunabule, mistuite din păcate aproape în întregime în incendiul din anul 1689.

În secolul al XIX-lea, au activat în oraș numeroși intelectuali, precum cei din familia Mureșenilor, George Barițiu, Ioan Pușcariu, dascălii de la gimnaziul românesc, profesorii de la Liceul Honterus etc. De asemenea, au existat filiale ale Casinei române și ale Astrei.

În anul 1838, se năștea gazeta de Transilvania, fondator fiind George Barițiu, primul ziar politic și informativ al românilor din Transilvania, de importanță socială și culturală majoră, prin atitudinea politică afirmată și prin interesul pentru promovarea culturii în rândul cât mai multor categorii sociale.

Ziarul a reprezentat un punct de referință pentru nașterea presei românești din Ardeal.

El a apărut până în data de 26 iunie 2009, când activitatea sa a fost suspendată temporar din motive financiare.

Tot aici au fost înființate câteva teatre și o filarmonică: Teatrul „Sică Alexandrescu”, Opera Brașov (inițial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de păpuși „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”.

În Brașov, începând cu anul 1968, a fost organizat Festivalul Internațional de muzică ușoară „Cerbul de Aur”, adunând pe scena sa tinere talente și valori internaționale.

Până în prezent au avut loc mai multe ediții, festivalul fiind întrerupt și reluat de mai multe ori de-a lungul anilor.

Pe scena „Cerbului” au urcat numeroase celebrități, atât în postură de concurenți (Julio Iglesias, 1970), Enrique Iglesias, Christina Aguilera, 1997), cât și pentru a susține concerte (Charles Aznavour, Cliff Richard, Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kaas, Kenny Rogers, Boy George, Ray Charles, Kylie Minogue, Diana Ross, Vaya Con Dios, Toto Cutugno, Jerry Lee Lewis, Pink, Kelly Family, Ricky Martin). Programul Festivalului a fost difuzat în direct la Televiziunea Română.

În municipiul Brașov funcționează o universitate de stat cu 18 facultăți, patru colegii, Academia Forțelor Aeriene, șase universități private și câteva școli postliceale.

De-a lungul timpului, orașul a cunoscut o vie dezvoltare economică.

Astăzi întâlnim lângă Ghimbav o fabrică de avioane ce produce elicoptere Puma, după standarde europene, fabrica de panificație „Postăvarul” (ce aparține de firma Vel Pitar), fabrica de produse lactate „Prodlacta”, firma de autobuze, autoutilitare și autocamioane „Roman S.A.”, precum și numeroase companii străine din industria auto.

O importantă parte a economiei brașovene se bazează pe servicii, construcții și industria ușoară.

Dintre personalitățile care au făcut și fac cinste urbei transilvănene îi amintesc aici pe: Constantin Lecca (1807-1887), profesor, pictor, tipograf, editor, scriitor și traducător român din secolul al XIX-lea, care s-a remarcat în domeniul picturii cu tematică istorică al picturii religioase și al portretisticii, Christian Tell (1808-1884), politician și general, unul din fondatorii societății secrete „Frăția”, Andrei Mureșanu (1816-1863), poet, profesor, parte din familia Mureșenilor, gazetari și scriitori, Mișu Popp (1827-1892), pictor român, reprezentant al academismului românesc, Gheorghe Dima (1847-1925), muzician și compozitor, Ștefan Octavian Iosif (1875-1913, București), poet și traducător român, Sextil Pușcariu (1877-1948), academician, scriitor și filolog, Radu Prișcu (1921-1987), pedagog și inginer constructor de baraje (barajul Vidraru), Doina Cornea (1929-2018), poetă și disidentă anticomunistă, Ion Țiriac (n. 1939), sportiv și om de afaceri, Gernot Nussbächer (1939-2018), istoric, arhivar, scriitor de limba germană, Peter Maffay (Makkay) (n. 1949), muzician, Christian W. Schenk (n. 1951), medic, poet, eseist, traducător, editor (română, germană, maghiară), Dumitru Prunariu (n. 1952), cosmonaut, Alexandru Andrieș (n. 1954), arhitect, grafician, compozitor, intrepret de muzică, Marius Lăcătuș (n. 1964), fotbalist, câștigător în anul 1986 al Cupei Campionilor Europeni cu echipa Steaua București, Dieter Nisipeanu (n. 1976), șahist, și mulți alții.

Un lucru mai puțin cunoscut este că marele muzician Anton Pann (1794-1854) a poposit pentru puțin timp în Brașov, în cartierul Șchei, și a slujit cu pasiune și devotament școala din Șchei, prin activitatea la catedră cât și prin înzestrarea ei cu cărți.

Anton Pann a avut trei popasuri în Brașov, în anii 1821, 1828 și 1850, când a slujit pentru puțin timp ca psalt al bisericii și al școlii în anul 1821, iar în anul 1850 „se oferă să înzestreze școala și biserica cu dascăli buni, în persoana ucenicilor săi, Mihalache Popescu și Dincă Trandafir”.

Am ajuns la final, sperând că v-ați putut face o părere despre un oraș în plină dezvoltare economică și culturală, un oraș care dorește, și în mare măsură și reușește, să se revendice spațiului european civilizat, și în care oricine, deci și autorul acestui reportaj, își dorește să vină și să revină cu aceeași curiozitate și cu interes, pentru a-i (re)descoperi unicitatea și farmecul.

Cum aș putea încheia fără să vă ispitesc să vizitați librăria Șt.O.Iosif, înființată în anul 1918, probabil cea mai veche librărie din țară, care a funcționat mai bine de un secol, și sub alte denumiri, acum fiind sediul principal al companiei de carte și cultură Libris!

Nu ați pornit încă la drum?

 

Surse documentare.

– Enciclopedia Wikipedia

– Cartea „Configurația istorică și bisericească a Brașovului (sec. XIII-XX)”, de Vasile Oltean, editura Andreiana, Sibiu-2010.

 

Ploiești, 22.11.2024