15.02.2024*, ora 19.00, sala „Ion Baciu” a Filarmonicii Ploiești (concert simfonic)
Într-o frumoasă zi de mijloc de februarie a anului 2024 (nici iernile nu mai sunt ce erau!) am audiat în sala „Ion Baciu” a Filarmonicii din Ploiești un concert simfonic extraordinar, făcând parte din integrala lucrărilor lui Piotr Ilici Ceaikovski, programul fiind compus din Simfonia concertantă pentru vioară și violă de Wolfgang Amadeus Mozart și Suita de balet „Lacul lebedelor”, op. 20.
Dirijor a fost Radu Postăvaru, laureat al unor importante concursuri și festivaluri de dirijat, compoziție și pian în țară și în străinătate, iar soliști au fost Liviu Prunaru la vioară, celebru violonist prezent pe numeroase scene ale lumii și concertmaestrul celui mai bine cotat ansamblu muzical din lume – Royal Concertgebouw din Amsterdam, având onoarea să cânte pe un instrument extrem de valoros, o vioară Stradivarius „Pachoud” din anul 1694, și germana născută la Dresda Sophia Reuter la violă, studiind vioara cu Yehudi Menuhin și Alberto Lysy și viola cu Johannes Eskaer, importantă solistă în turnee de concerte în centre muzicale din Europa și America.
Concertul a fost într-adevăr unul deosebit, publicul ploieștean prezent în număr mare bucrându-se din plin de muzica clasică oferită de prestigioasa Orchestră Simfonică a Filarmonicii „Paul Constantinescu” și mai ales de cei doi renumiți soliști prezentați anterior, care au încântat audiența cu interpretările lor de excepție, pline de grație, forță și eleganță, oferind la finalul primei părți, după Simfonia concertantă de Mozart, un bis pentru a mulțumi aplauzelor furtunoase ale spectatorilor entuziaști, dar și de talentul și profesionalismul cu care ne-a obișnuit deja dirijorul Radu Postăvaru, făcând risipă de energie și conducând orchestra cu mână sigură, precis și riguros.
Simfonia concertantă este o formă muzicală care a apărut în perioada clasicismului muzical.
Ea este, în esență, un amestec între simfonie și concertul instrumental, având unul sau mai mulți soliști și fiind alcătuită din trei sau patru părți. Lucrarea la care fac referire este divizată în trei mișcări.
Prima parte, Allegro maestoso, este foarte melodioasă, și este susținută de pasajele rapide ale instrumentelor soliste, de oboaie și de corni.
Partea a II-a, Andante, în tonalitate minoră, se desfășoară în spiritul romanței instrumentale cu care Mozart prevestea o nouă epocă muzicală – Romantismul.
Simfonia se încheie cu partea a III-a, Presto, de o exuberanță specifică finalurilor mozartiene. Ea întreține o atmosferă triumfătoare cu ajutorul instrumentelor soliste, a cornilor și a oboilor.
„Lacul lebedelor” este un balet-basm, balet pus în scenă pentru prima dată la Sankt Petersburg în anul 1895, după moartea lui Ceaikovski, cu doi ani în urmă, și a reprezentat un succes, datorită coregrafiei realizate de Marius Petipa și de Lev Ivanov.
De atunci a devenit faimos și este iubit de milioane de spectatori sau telespectatori care îi savurează și astăzi povestea de dragoste unică.
În ceea ce privește suita din muzica baletului, ea impresionează prin melodicitate și expresivitate, introduse pe rând de vioară, harpă și de suflători.
Rămâne o muzică fermecătoare, care va dăinui asemenea autorului ei.
Așa s-a sfârșit o seară plăcută și educativă, plină de tainele inefabile ale muzicii clasice, taine care au menirea de a ne îmbogăți sufletește și intelectual, și de a ne rafina gusturile și preferințele.
Vă recomand, așadar, o vizită în sala de concerte, pentru a descoperi profunzimea și unicitatea vieții prin arta muzicală!
*Cronică scrisă folosind informații din caietul-program al concertului simfonic, redactat de doamna Cristina Ionescu.
