Lasă că merge și așa!

Aproximativ 100 de milioane de euro – bani europeni – sunt disponibili pentru țara noastră până în anul 2030, pentru proiecte de modernizare. Din acești bani, România a contractat fonduri în valoare totală de 28,2 miliarde euro prin PNRR (programul strategic de revitalizare economică, post Covid, inițiat de Comisia Europeană).

Din aceste fonduri, 13,6 miliarde  de euro sunt fonduri nerambursabile, restul fiind împrumuturi în condiții mai avantajoase decât cele negociate de fiecare țară în parte.

Acestea sunt veștile bune. Veștile proaste sunt că România se află încă din anul 2020 în procedură de deficit excesiv, iar anul trecut eram singura țară din Uniunea Europeană aflată în procedură de deficit excesiv.

Pentru a ne face o idee mai exactă, în fiecare an statul român are un deficit bugetar de 80 de miliarde lei. Anul trecut deficitul bugetar era de 5,68% din PIB. Adică încasăm mai puțin decât cheltuim.

Experții avertizează că anul electoral 2024 va fi și mai rău în această privință.

Cauzele sunt simple: incapacitatea guvernului de a achita arieratele din economie, corupția. Încă o dată România se află „detașat” în coada clasamentului Uniunii Europene la colectarea TVA și pierde din acestă cauză 9 miliarde de euro din pricina falimentului și insolvenței unor firme, dar și din pricina economiei la negru.

Ca să nu mai vorbim de arieratele statului atârnând ca o piatră de moară, problemă care persistă de ani de zile și care nu a fost rezolvată. Răspunsul guvernelor aflate la conducerea țării: cele de stat sunt considerate strategice, așa că datoriile companiilor mari de stat sunt plătite an de an de statul român. Acest lucru înseamnă că fiecare cetățean român este nevoit să susțină aceste găuri negre bugetare din economie, de care guvernele, trecute sau actuale, nu vor să se atingă.

Referitor la PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) peste 82% din banii încasați de țara noastră stau necheltuiți în conturile Băncii Naționale. Dacă autoritățile ar fi capabile să facă proiecte viabile pentru a investi acești bani în economie, România ar scăpa aproape total de deficitul bugetar pe ultimul an.

Din cele 9,15 miliarde de euro intrate în conturile statului român până la finalul anului trecut, am reușit să facem proiecte de numai 1,6 miliarde de euro.

Și pentru ca veștile proaste să nu se oprească aici, 2,7 miliarde de euro din a treia cerere de finanțare din PNRR transmisă de România pe 15 decembrie 2023 riscă să fie blocată. Comisia Europeană impută Guvernului României neîndeplinirea unor reforme importante (jaloane) pentru alocarea acestor fonduri țării noastre. Statul român a avut timp până la sfârșitul lunii martie 2024 pentru livrarea acestor bani.

Să mai spunem că există peste 500 de astfel de ținte (jaloane), pe care România trebuie să le atingă până în august 2026 pentru a accesa fondurile din PNRR.

Acestea sunt datele. Asta este realitatea. Din aceste motive nu reușim să ne dezvoltăm ca țară și batem pasul pe loc. Adică rămânem în continuare la fel de săraci, deși Uniunea Europeană ne ajută să putem prospera.

Împrumuturile externe pe care statul român le face an de an, pentru a plăti pensiile și salariile se rostogolesc, datoria externă a țării crescând considerabil. „Generațiile viitoare să plătească”, spun politicienii aflați vremelnic în fruntea statului român. Asta în ciuda faptului că datoria externă a României a fost stinsă de regimul Ceaușescu până în anul 1989 cu prețul înfometării poporului și a distrugerii țării, pentru care foștii conducători din perioada național-socialistă au plătit cu viața.

Ceea ce nu au învățat sau nu vor să învețe guvernele care au condus țara după anul 1990, este că statele europene dezvoltate și-au însușit temeinic un singur lucru: împrumuturile externe le-au folosit în dezvoltarea țărilor lor prin investiții masive în toate domeniile, în primul rând în infrastructură, dar și în educație sau sănătate, acolo unde statul român este codaș și se dovedește incompetent, corupt, dezorganizat, nepăsător și indolent, asemenea marii majorități a românilor înșiși, chiar dacă nu le place sau nu vor s-o recunoască.

Mai bine să furăm avuția țării și viitorul ei și poate că vom scăpa basma curată. „Nouă și neamului nostru să ne fie bine, că doar vremurile sunt grele și funcția publică nu durează o veșnicie”…

Cum mămăliga românească explodează extraordinar de greu, cam o dată la 100 de ani, important este „să avem liniște în țară, să asigurăm pacea socială, pentru a putea să ne vedem nestingheriți de treburile noastre la care ne pricepem cel mai bine. Adică să furăm. Sau să ne furăm”…

…„Și să ne mai lase și Europa în pace cu reformele și regulile ei stricte, că doar știm noi mai bine cum merg lucrurile.”

Am învățat să ne furăm căciula unul altuia, am învățat să ne facem că facem, și, mai ales, am învățat să promovăm sloganul : lasă că merge și așa!

Ploiești, 6.04.2024